George Washington s-a născut pe 22 februarie 1732, fiind primul copil al lui Augustine Washington şi a doua sa soţie, Mary Ball Washington la Pope’s Creek Estate lângă actualul Colonial Beach în ţinutul Westmoreland, Virginia. Tatăl lui a avut patru copii cu prima sa soţie, Jane Butler: doi au murit de mici, iar doi fii au supravieţuit (Lawrence, născut circa 1718 şi Augustine, născut circa 1720) George devenind astfel al treilea fiu dar mult mai tânăr. Mutându-se la Ferry Farm în Stafford County la vârsta de 6 ani, George a fost educat acasă de către tatăl său şi de către fratele mai mare.
Creşterea tutunului în Virginia pentru vânzare, putea fi măsurat la vremea aceea prin numărul de sclavi folosiţi pentru a-l cultiva. La naşterea lui George Washington populaţia coloniei era 50% de culoare, majoritatea sclavi Africani sau Afro-Americani. În tinereţea sa George Washington a lucrat ca topograf dobândind astfel o cunoaştere a terenului coloniei sale natale Virginia care mai târziu se va dovedi de nepreţuit. Căsătoria fratelui său cel mai mare în puternica familie Fairfax i-a adus tânărului George protecţia lui Thomas Fairfax, al şaselea Lord Fairfax of Cameron guvernator şi latifundiar al regiunii Northern Neck care se întindea pe circa 5 milioane de acri. Către sfârşitul lunii iulie 1749, imediat după înfiinţarea oraşului Alexandria, Virginia de-a lungul râului Potomac, George, în vârstă de 17 ani a fost numit primul topografist al ţinutului nou creat Culpeper County, Virginia în interiorul coloniei.
Fără îndoială, această numire i se datorează intervenţiei Lordului Fairfax şi a vărului acestuia William Fairfax of Belvoir, arendaş şi membru în Consiliul Guvernatorului.
Creşterea tutunului în Virginia pentru vânzare, putea fi măsurat la vremea aceea prin numărul de sclavi folosiţi pentru a-l cultiva. La naşterea lui George Washington populaţia coloniei era 50% de culoare, majoritatea sclavi Africani sau Afro-Americani. În tinereţea sa George Washington a lucrat ca topograf dobândind astfel o cunoaştere a terenului coloniei sale natale Virginia care mai târziu se va dovedi de nepreţuit. Căsătoria fratelui său cel mai mare în puternica familie Fairfax i-a adus tânărului George protecţia lui Thomas Fairfax, al şaselea Lord Fairfax of Cameron guvernator şi latifundiar al regiunii Northern Neck care se întindea pe circa 5 milioane de acri. Către sfârşitul lunii iulie 1749, imediat după înfiinţarea oraşului Alexandria, Virginia de-a lungul râului Potomac, George, în vârstă de 17 ani a fost numit primul topografist al ţinutului nou creat Culpeper County, Virginia în interiorul coloniei.
Fără îndoială, această numire i se datorează intervenţiei Lordului Fairfax şi a vărului acestuia William Fairfax of Belvoir, arendaş şi membru în Consiliul Guvernatorului.
George Washington îşi începe cariera ca proprietar de plantaţie , sau ceea ce istoricii definesc pe cei ce deţin 20 sau mai mulţi sclavi. În 1748 este invitat să ajute la topografierea terenurilor la vest de Blue Ridge, o ramură a munţilor Appalache. În 1749 este numit la primul său post public, topograf al ţinutului nou creat Culpeper County. Prin intermediul fratelui său vitreg Lawrence Washington devine interesat de Ohio Company, companie care ţintea să exploateze pământul din vestul Americii. În 1751 George şi fratele său vitreg Lawrence călătoresc în Barbados sperând într-o îmbunătăţire a sănătăţii lui Lawrence care suferea de tuberculoză. Aceasta a fost singura dată când George Washington a călătorit în afara a ceea ce este acum Statele Unite. După moartea lui Lawrence în 1752, George Washington moşteneşte partea din pământul său şi preia unele din îndatorirele sale, ca de pildă cea de adjutant al coloniei, ofiţer cu rol de conducere în trupele neregulate.
Către sfârşitul anului 1752, noul guvernator al Virginiei, Robert Dinwiddie , divizează comanda armatei neregulate a coloniei, a miliţiei, în patru regiuni şi George Washington solicită unul din posturile de comandă, singurele sale calificări fiind zelul şi faptul că era fratele fostului ofiţer comandant. Washington este numit ofiţer adjutant de district în miliţia Virginie în 1752, funcţie care îi aduce gradul de Maior la vârsta de 20 de ani. Este însărcinat cu instrucţia miliţiei în districtul în care comandă. La vârsta de 21 de ani, în Fredericksburg, Washington devine Maestru Mason în Masonerie, o organizaţie modelată pe modelul frăţiilor, care îl va influenţa toată viaţa. În decembrie 1753, lui Washington i se cere de către guvernatorul Virginiei, Robert Dinwiddie să transmită un ultimatum francezilor la frontieră, pe râul Ohio. Washington evaluează forţa efectivelor franceze şi intenţiile şi predă mesajul francezilor la Fort Le Boeuf în actualul Waterford, Pennsylvania. Mesajul care este ignorat, cere francezilor să abandoneze colonizarea în zona Ohio. Cele două puteri coloniale, Marea Britanie şi Franţa se îndreptau rapid către conflict la scară mondială. Raportul lui Washington asupra întregii situaţii este amplu citit de ambele părţi ale Atlanticului.
Către sfârşitul anului 1752, noul guvernator al Virginiei, Robert Dinwiddie , divizează comanda armatei neregulate a coloniei, a miliţiei, în patru regiuni şi George Washington solicită unul din posturile de comandă, singurele sale calificări fiind zelul şi faptul că era fratele fostului ofiţer comandant. Washington este numit ofiţer adjutant de district în miliţia Virginie în 1752, funcţie care îi aduce gradul de Maior la vârsta de 20 de ani. Este însărcinat cu instrucţia miliţiei în districtul în care comandă. La vârsta de 21 de ani, în Fredericksburg, Washington devine Maestru Mason în Masonerie, o organizaţie modelată pe modelul frăţiilor, care îl va influenţa toată viaţa. În decembrie 1753, lui Washington i se cere de către guvernatorul Virginiei, Robert Dinwiddie să transmită un ultimatum francezilor la frontieră, pe râul Ohio. Washington evaluează forţa efectivelor franceze şi intenţiile şi predă mesajul francezilor la Fort Le Boeuf în actualul Waterford, Pennsylvania. Mesajul care este ignorat, cere francezilor să abandoneze colonizarea în zona Ohio. Cele două puteri coloniale, Marea Britanie şi Franţa se îndreptau rapid către conflict la scară mondială. Raportul lui Washington asupra întregii situaţii este amplu citit de ambele părţi ale Atlanticului.
Colegiul electoral l-a ales în unanimitate pe George Washington preşedinte în 1789 şi apoi în alegerile din 1792, Washington rămâne până azi singurul preşedinte care a luat 100% din voturile electorale. La inaugurarea sa a insistat să se servească rom de Barbados. John Adams a fost ales vicepreşedinte. George Washington a depus jurământul ca prim preşedinte conform constituţiei Statelor Unite ale Americii în 30 Aprilie, 1789 la Federal Hall în New York cu toate că, la început nu-şi dorea această funcţie. Primul Congres al Statelor Unite a votat să-i plătească lui Washington un salariu de 25000 de dolari pe an, o sumă foarte mare pentru 1789. Washington, deja bogat, refuză salariul deoarece preţuia foarte mult imaginea sa ca funcţionar public dezinteresat. La insistenţa Congresului, totuşi, acceptă în cele din urmă plata, pentru a evita un precedent în care postul de preşedinte ar fi perceput ca accesibil numai pentru persoanele bogate care îşi permiteau să servească ţara fără salariu. Washington a participat cu mare atenţie la pompa şi ceremonia postului, având grijă ca titlurile şi vestimentaţia să fie republicane şi nu a imitat niciodată curţile regale europene. Până la sfârşit a preferat apelativul de ,, Domnule Preşedinte" altor denumiri pompoase care i-au fost sugerate. Washington s-a dovedit a fi un bun administrator. Bun în a delega sarcini şi bun judecător al talentului şi caracterului personal, Washington ţinea regulat şedinţe ale cabinetului pentru a dezbate problemele înainte de a lua o decizie. În privinţa sarcinilor de rutină era ordonat, energic, respectuos cu privire la opinia altora dar hotărât, urmărind obiective generale dar şi consistenţa acţiunilor particulare în atingerea primelor. Washington a servit al doilea termen ca preşedinte fără entuziasm. A refuzat să candideze pentru al treilea, stabilind astfel obiceiul de maximum două termene ca preşedinte care mai târziu va deveni lege prin amendamentul 22 la Constituţie.
În tinereţe Washington avea părul roşu. Unul din miturile populare americane este că purta perucă, aşa cum era moda vremii. Washington nu purta perucă ci îşi pudra părul, aşa cum este reprezentat în mai multe portrete inclusiv în cel mai cunoscut şi neterminat pictat de Gilbert Stuart.
Washington a suferit de probleme cu dantura de-a lungul întregii vieţi. Primul dinte l-a pierdut la vârsta de 22 de ani şi rămăsese cu unul singur când a devenit preşedinte. John Adams pretinde că Washington şi-a pierdut dinţii pentru că obişnuia să spargă nuci de Brazilia cu dinţii dar istoricii moderni cred că faptul că a fost tratat în tinereţe cu oxid de mercur pentru variola şi malarie, a contribuit la pierderea dinţilor.
A avut câteva proteze dentare, patru dintre ele create de un dentist cu numele de John Greenwood. Contrar unui alt mit popular american acestea nu erau confecţionate din lemn. Proteza dentară creată când Washington a devenit preşedinte era făcută din fildeş de elefant şi de hipopotam, ţinute împreună cu arcuri din aur. Fildeşul de hipopotam era folosit pentru placă, în care erau introduşi dinţi umani şi părţi din dinţi de cal sau de măgar. Problemele dentare ale lui Washington îi cauzau acestuia veşnice dureri din care cauză lua laudanum. Această suferinţă este vizibilă în multe din portretele pictate când era încă în funcţie, inclusiv în cel folosit pe bancnota de un dolar.
Unul din miturile de durată este acela când Washington a tăiat cireşul tătălui său şi când a fost întrebat despre asta a folosit faimosul răspuns ,,nu pot să mint, am folosit securişca". Nu există nici o dovadă că aceasta s-a întâmplat. Aceasta, precum şi legenda cu Washington aruncând dolarul de argint peste râul Potomac a făcut parte din colecţia de mituri despre Washington scrisă de Mason Weems care l-a făcut pe Washington o figură legendară nu numai prin realizările sale prezidenţiale sau din timpul războiului.
Washington a suferit de probleme cu dantura de-a lungul întregii vieţi. Primul dinte l-a pierdut la vârsta de 22 de ani şi rămăsese cu unul singur când a devenit preşedinte. John Adams pretinde că Washington şi-a pierdut dinţii pentru că obişnuia să spargă nuci de Brazilia cu dinţii dar istoricii moderni cred că faptul că a fost tratat în tinereţe cu oxid de mercur pentru variola şi malarie, a contribuit la pierderea dinţilor.
A avut câteva proteze dentare, patru dintre ele create de un dentist cu numele de John Greenwood. Contrar unui alt mit popular american acestea nu erau confecţionate din lemn. Proteza dentară creată când Washington a devenit preşedinte era făcută din fildeş de elefant şi de hipopotam, ţinute împreună cu arcuri din aur. Fildeşul de hipopotam era folosit pentru placă, în care erau introduşi dinţi umani şi părţi din dinţi de cal sau de măgar. Problemele dentare ale lui Washington îi cauzau acestuia veşnice dureri din care cauză lua laudanum. Această suferinţă este vizibilă în multe din portretele pictate când era încă în funcţie, inclusiv în cel folosit pe bancnota de un dolar.
Unul din miturile de durată este acela când Washington a tăiat cireşul tătălui său şi când a fost întrebat despre asta a folosit faimosul răspuns ,,nu pot să mint, am folosit securişca". Nu există nici o dovadă că aceasta s-a întâmplat. Aceasta, precum şi legenda cu Washington aruncând dolarul de argint peste râul Potomac a făcut parte din colecţia de mituri despre Washington scrisă de Mason Weems care l-a făcut pe Washington o figură legendară nu numai prin realizările sale prezidenţiale sau din timpul războiului.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu